Aglomerație mare era la Bâlea Lac și mult zgomot făcut de turiști. Unii au folosit si vuvuzele pentru a se face remarcați. Au reușit! Am urcat destul de repede și am lăsat în urmă agitația bâlciului de la 2000 m. Nu am reușit să lăsăm în urmă ploaia care ne-a trimis în corturi pentru două ore. E super să asculți ploaia în cort. Merită!
Pentru apus am ales cel mai apropiat loc de zona de campare și în același timp unul cu perspective frumoase către Creasta Făgărașului. În timp ce urcam, lumina a început să facă spectacol.
Ziua s-a terminat frumos, instabilitatea atmosferică aduce culoare și lumină bună. Am admirat spectacolul până când vântul ne-a trimis la corturi.
Pe coborâre Sibiul se vedea atât de fain la ora albastră încât am stat la povești și cadre până tarziu într-un loc ferit de vânt. Fulgerele brăzdau cerul în toate direcțiile dar mult prea departe de creastă. Mi-a plăcut tare mult locul de unde am admirat Bâlea Lac, Transfăgărășanul Sibian și orașul Sibiu. E super o plimbare până acolo într-o noapte senină cu echipament adecvat - bocanci, un polar sănătos, o frontală încărcată, o atenție sporită și ...de ce nu, cu o companie potrivită.
Noapte bună, din Făgăraș! De acolo, de acasă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu